Împreună pentru o educație de calitate si de memorie

Nota informativa Cu privire la comemorarea victimelor Holocaustului.

Instituția Publică LT RAMBAM și-a direcționat activitatea prin realizarea obiectivului general: Împreună pentru o educație de calitate

si de memorie.

Procesul educational intru comemorarea victimilor Holocastului a fost asigurat de toate cadrele didactice.

Institutia, cu traditii sociale si de promovare a memoriei istorice si anul acest de studiu a reusit să asigure accesul la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal şi profesional, în contextul social actual.

Misiunea zilelor Comemorarii- formarea unei personalităţi libere şi creative prin asigurarea dezvoltării competenţelor elevilor, consilierea şi orientarea acestora în determinarea traseului individual optim .

Intru realizarea planului de activitate a IPLT Rambam a fost detertminate un sir de activitati individuale si de grup, aprobate la Consiliul metodic a catedrei disciplinilor umanitare.

Planul de desfasurare a activitatilor:

Activitati educationale la toate nivelile (primar,gimnazial,liceal)
Ore de dirigintie in toate clasele- pe parcursul lunii ianuarie
Convorbiri tematice si intalniri cu reprezentantii comunitatii la lectiile de dezvoltarea personala si manejment al clasei.
Excursie tematica la Muzeul scolar al Memoriei Holocaustului
Desfasurarea activitatii-27 ianuarie Ziua memoriei
Clasele liceale-Adresarea Presedintelui OON in comemorarea victimelor
Materialele intru comemorare au fost realizate si difuzate tuturor dirigintelor de clase(se anexeaza)

La 27 ianuarie este marcată, la nivel naţional, international- Ziua Holocaustului, instituită prin Hotărârea de Guvern,OON.
Cu acest prilej, Guvernul,Presedentia,Comunitatea evreilor din Moldova, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului organizează ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului la Memorialul Victimelor Holocaustului începând cu ora 10:00. La ceremonia depunerii de coroane sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi societăţii civile, potrivit unui comunicat de presă. (participarea reprezentatilor claselor licealea)

În anul de studiu 2021-2022, în contextul asumării trecutului şi a angajamentului de păstrare vie a memoriei evenimentelor care au marcat istoria în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, sunt comemoraţe victimele Holocaustul : rebeliunea legionară de la Bucureşti (ianuarie 1941), Pogromul de la Iaşi (iunie 1941), deportările în Transnistria (octombrie 1941).

În luna octombrie 2021 s-au împlinit 80 de ani de la începerea deportării evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. În octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 – 118.000 de evrei locali, 105.000 – 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi.

Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.

La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, arată http://inshr-ew.ro/.

România a exercitat, în perioada martie 2016-martie 2017, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiţia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma Rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit https://www.un.org/. (octombrie 1941).

În 2021 – 80 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria.
În deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, 120.000 de evrei români au fost alungați în Transnistria. Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii.
La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti.
Prin rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca “Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni şi copii din aşa-numitul “lagăr al ţiganilor”) au fost exterminaţi în camerele de gazare.
Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma Rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conform estimărilor, cel puţin jumătate de milion de romi au fost exterminaţi pe continent de regimul nazist şi de aliaţii acestuia, iar în unele state europene a fost asasinată peste 80% din populaţia romă.
Și romii din Europa au fost ţinta politicilor de exterminare naziste. În seara de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, 2.897 de romi care mai erau în viaţă – femei, bătrâni şi copii din aşa numitul „lagăr al ţiganilor” au fost exterminaţi în camerele de gazare.
În timpul războiului, între 20.000 şi 60.000 de romi din România au fost deportaţi în lagăre – femei, bărbaţi, copii. Datele istorice arată că, deşi în ţara noastră nu s-a aplicat direct „soluţia finală”, mai exact transportarea direct în camerele de gazare, mareşalul Ion Antonescu a ordonat deportarea romilor. „Cifrele celor deportaţi, ca şi în cazul evreilor, sunt extrem de disputate. A fost un genocid, ori în cazurile de genocid nu se mai mai ştiu cifre exacte. Ce s-a întâmplat atunci a fost un holocaust”, explică profesorul de istorie Corneliu Riegler, citat de balcanii.ro.
Mai puţin de jumătate din cei arestaţi şi trimişi în lagăre de exterminare s-au întors după încheierea războiului. Au trăit orori greu de imaginat şi de exprimat în cuvinte. Unii au pierit, iar puţinii supravieţuitori proiectează astăzi imaginea unor trecute suferinţe dramatice
Genocidul nazist împotriva romilor poartă numele de „porajmos” (sau „samudaripen)” în limba romani. Cuvântul “poraimos” (scris “porajmos” în altă ortografie) înseamnă “devorare”, iar “samudaripen” înseamnă “ucidere în masă, în limba romani.
Cu aproximativ o mie de ani în urmă, mai multe grupuri de persoane au migrat din nordul Indiei în toată Europa. Deși făceau parte din mai multe triburi, au fost numiți generic “țigani”.
Nomazi, cu pielea închisă la culoare, necreștini, vorbind o limbă străină (romani), țiganii erau foarte diferiți de popoarele din Europa. Necunoașterea culturii lor a dus la suspicuni și temeri, care, la rândul lor, au dus la speculații și stereotipuri.